Mai sunt câteva zile până la 1 Martie, prilej de bucurie pentru fiecare dintre noi. Bucurie pe care o vom împărtăşi cu toţi cei apropiaţi cărora, dacă nu le-am pregătit din timp un mărţişor sau o floare, măcar le vom oferi un zîmbet plin de speranţă.

Aşa-i tradiţia, pe care inclusiv dacii o respectau. Se crede că şi pe vremea lor simbolurile primăverii erau realizate iarna, dar se purtau doar după prima zi de martie. Pe vremea dacilor, micile amulete de primăvară nu erau mărtişoare, ca astăzi, ci pietricele albe şi roşii.

În Dobrogea mărţişorul se purta până la venirea berzelor, apoi era aruncat spre înaltul cerului ca norocul să fie “mare şi înaripat”.

În satele Transilvaniei, mărţişorul roşu-alb din lână se agăţa la porţi, ferestre, la coarnele animalelor, la strungile oilor, la torţile găleţilor, pentru îndepărtarea deochiului, a spiritelor malefice, pentru invocarea vieţii, a puterii regeneratoare care se credea că ar fi stimulată prin însăşi “culoarea vieţii”.

Bihorenii credeau că apa de ploaie adunată de 1 Martie sau din “zilele babelor” te face frumos şi sănătos, iar în Banat se obişnuia ca fetele să adune stropii de apa sau nea de pe frunzele fragilor din pădure să se spele pe obraji rostind descântecul “drogobetelui de dragoste”: “Floare de fragă / Din luna lui Mart / La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparti”.

Dacă anul acesta vreţi să oferiţi ceva diferit, vă prezint o domnişoară simpatică, care a lucrat pentru voi mărtişoare speciale şi autentice. Găsiţi aici toate modelele, iar pentru comenzi nu tebuie decât să daţi un email.

Vouă nu vi se pare că seamănă cu nişte bomboane, de îţi vine să le mănânci?

Posturi asemănătoare:

• Nu există deocamdată.